Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 29.11.2011
Tematica: legea minorităţilor naţionale
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Carmen Vintila
Titlul articolului: De ce joaca deputatii minoritatilor cum le canta majoritatea
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stiri/politica/de-ce-joaca-deputatii-minoritatilor-cum-le-canta-majoritatea-561181.html


Fiecare etnie este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale, iar acest consiliu este organ consultativ al Guvernului

După Revoluţie, în fiecare Parlament, minorităţile naţionale şi-au avut asi­gurată reprezentarea în forul legislativ cu un număr minim de voturi obţinute în alegeri. Dacă la început a fost un gest de deschidere faţă de minorităţi şi drepturile lor, cu timpul, reprezentarea acestora în Parlament a devenit un fel de as în mânecă pentru orice guvern care avea nevoie de voturi pentru a trece o lege importantă sau a supravieţui unei moţiuni de cenzură, înclinând serios balanţa cu cele 18 voturi care le aparţin în favoarea puterii. Nu a făcut excepţie nici Guvernul Boc, iar un sondaj-fulger printre deputaţii minorităţilor naţionale arată că aceştia sunt atât de dedicaţi Executivului, încât de multe ori nu ştiu nici ce votează, nici dacă au fost la vot.

Fiecare din cele 19 minorităţi na­ţio­nale au dreptul la un mandat de d­e­putat. Excepţie face UDMR, care concurează în alegeri împreună cu celelalte formaţiuni politice. Astfel, la Camera Deputaţilor există grupul par­lamentar al minorităţilor naţio­na­le, format din 18 membri, majoritatea aflaţi la al doilea mandat. Dreptul de a candida la un fotoliu de de­putat le este dat minorităţilor de Constituţie care prevede la articolul 62, ali­neatul 2 că "organizaţiile cetăţe­ni­lor aparţinând minorităţilor na­ţio­na­le, care nu întrunesc în alegeri nu­mărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie".  

De asemenea, în Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se precizează că "organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potri­vit art. 2 pct. 29 (minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de de­pu­tat sau de senator au dreptul, potri­vit art. 62 alin. (2) din Constituţia Ro­mâ­niei, republicată, la un mandat de deputat dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel pu­ţin 10% din numărul mediu de vo­turi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat".

Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) a fost înfiinţat prin hotărârea Guvernului 589/2001, este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, ce se află în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi are drept scop asigurarea relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. CMN este format din câte trei re­pre­zentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în Parlament.

Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor este condus şi în această legislatură de Pambuccian Varujan (Uniunea Armenilor din România), ales pentru a patra oară deputat. Ceilalţi 17 deputaţi sunt: Ovidiu Ganţ (Forumul Democrat al Germanilor din România), ales pentru a doua oară, Longher Ghervazen (Uniunea Polonezilor din România) – deputat din 2000, Mircea Grosaru (Asociaţia Italienilor din România) – 2004, Adrian Miroslav Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România) – 2004, Dragoş Gabriel Zisopol – (Uniunea Elenă din România) – 2004, Amet Aledin – (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), Buciuta Ştefan (Uniunea Ucrainenilor din România) – 2004, Liana Dumitrescu (Asociaţia Macedonenilor din România) – 2004, Gheor­ghe Firczak (Uniunea Culturală a Rutenilor din România) – 2000, Ibram Iusein (Uniunea Democrată Turcă din România) –  2004, Miron Ignat (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România) –  2000, Oana Ma­no­lescu (Asociaţia Liga Albanezilor din Ro­mânia) – 1996, Mircovici Ni­cu­lae (Uniunea Bulgară din Banat) – 2004, Păun Nicolae – (Partida Ro­milor Pro-Europa) – 2000, Duşan Po­pov – (Uniunea Sârbilor din Ro­mâ­nia) – 2008, Radan Mihai – (Uniunea Croaţilor din România) – 2000, Au­rel Vainer – (Federaţia Co­mu­ni­tăţilor Evreieşti din România) – 2004. Deputaţii minorităţilor au fost partenerii tuturor guvernelor de după 1990, ei votând cot la cot cu aleşii puterii. De altfel, prin aceasta s-au remarcat în primul rând, pentru că unii dintre ei nu s-au înghesuit să urce la tribună pentru a lua cuvântul în plen, nu au avut prea multe întrebări sau interpelări de adresat Guvernului şi, de cele mai multe ori, au semnat propuneri legislative alături de alţi deputaţi sau senatori. De exemplu, Radan Mihai a luat cuvântul în plen de două ori, la fel şi Oana Ma­nolescu, Liana Dumitrescu a vorbit de la tribună doar de trei ori, iar Duşan Popov – de patru ori.

Potrivit cutumei instituite în Ca­me­ra Deputaţilor, minorităţile susţin or­donanţele Guvernului, legile ini­ţi­a­te de parlamentarii care nu for­mea­ză opoziţia şi ridică mâna la vot după semnul liderului lor de grup, ins­truit la rândul său de liderii puterii. In­vo­când existenţa unui protocol de sus­ţi­nere a guvernului, nici una din cele cinci moţiuni de cenzură depuse la Parlament în această legislatură nu a fost susţinută de reprezentanţii gru­pului minorităţilor naţionale. Încă de la prima moţiune de cenzură de­p­u­să de opoziţie, "Marea Păcăleală PDL-PSD", minorităţile au anunţat că, din principiu, nu votează astfel de documente. "Mai avem şi un cu­vânt pe care l-am dat şi pe care îl ţi­nem, vă vom sprijini până la capăt şi nu votăm moţiuni de cenzură cu atât mai mult într-o perioadă de depresie economică... Dar asta nu mă opreşte, domnule prim-ministru, să spun – şi să spun lucrul acesta nu de pe băncile opoziţiei, ci ca un aliat  ­– că drumul pe care mergem este greşit şi că drumul greşit pe care mergem îl fa­cem nici măcar apăsând pe frână, ci pe accelerator", declara Pam­buccian.

Ultima moţiune de cenzură ini­ţiată de opoziţie, "Moţiunea Ro­mâ­niei majoritare, moţiune populară", a picat la vot la 27 octombrie, în­tru­nind numai 219 voturi din cele 236 ne­cesare. Guvernul condus de premi­er­ul Emil Boc a scăpat şi de această dată inclusiv cu ajutorul reprezentanţilor grupului minorită­ţi­lor. Dacă ale­şii puterii au fost prezenţi în sală, dar nu au votat (pentru ca nu cumva să trădeze vreunul), cu excepţia lide­ru­lui de grup Varujan Pambuccian, care nu a participat la vot, ceilalţi de­putaţi au absentat. Deşi a avut re­pro­şuri la adresa Guvernului condus de Boc, cum ar fi "incoerenţa, incapaci­ta­tea de a controla detaliile şi de a co­munica", Pambuccian a mai "iertat" o dată puterea, avertizând, chi­pu­ri­le, că ar fi pentru ultima oară.   

Din cele 12 moţiuni simple de­puse şi, totodată, respinse la Ca­mera De­putaţilor, nici una nu a fost sus­ţinută de grupul minorităţilor na­ţi­o­nale, aceştia fie votând categoric îm­po­triva lor, fie abţinându-se de la vot.

Nu mai departe de luna trecută, deputaţii au adoptat două propuneri legislative ce au deschis cutia Pandorei. Dacă PDL şi UDMR au votat "din greşeală" propunerea de modificare a Codului Fiscal privind redu­cerea TVA la alimentele de bază şi cea privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei, au greşit şi depu­taţii aparţinând grupului mi­no­ri­tăţilor naţionale, votând şi ei "DA" alături de PDL şi UDMR.

Jurnalul Naţional a făcut un sondaj printre deputaţii minorităţilor naţionale pentru a vedea în ce măsură votul pe care-l dau asupra unei legi sau moţiuni de cenzură, fie pro, fie contra, este unul potrivit propriei conştiinţe, mandatului încredinţat de alegători sau este unul dictat de putere.

Aşa că le-am adresat întrebări pe două teme. "Care era titlul ultimei moţiuni de cenzură respinsă de Parlament la 27 octombrie. Câte motive înşira opoziţia în textul moţiunii pentru care trebuia să fie dat jos Guvernul Boc? Vă amintiţi unul dintre ele?" Nici unul din cei zece deputaţi ai minorităţilor contactaţi telefonic nu şi-a amintit titlul moţiunii. De asemenea, i-am întrebat, în mod intenţionat greşit, "de ce au votat la 19 octombrie propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevedea neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?" (corect fiind 2.000 de lei), nici unul nesesizând greşeala.

 
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.